EXPLOZIV! Afacerile imobiliare care
vor rupe Iasul in bucati: terenuri si cladiri din domeniul public ajung in
mainile strainilor
de Daniel Vlas, BZI
• Una dintre cele mai mari afaceri imobiliare din ultimii ani este
pe cale sa se produca la Iasi • Municipalitatea este pe cale sa piarda terenuri
si cladiri aflate in patrimoniul public, din cauza unei intelegeri facute pe
ascuns in dauna cetatenilor • Pierderile sunt estimate la zeci de milioane de
euro, asta in dauna municipiului Iasi si in favoarea unei corporatii franceze
care este pe cale sa preia mai multe obiective de mare importanta din Iasi
Ies la iveala noi amanunte incendiare despre jaful facut de straini la
Pe 1 iulie 2016, Veolia Energie Iasi SA (fosta Dalkia Termo) îsi extindea obiectul de activitate; dintre acestea, trei atrag atentia: tratarea si eliminarea deseurilor, decontaminare si dezvoltare/promovare imobiliara. Altfel spus, francezii intra in afaceri imobiliare din acest an.
Pana
la a dezvolta acest subiect, nu trebuie uitat faptul ca în 2012,
municipalitatea condusa de primarul de atunci, Gheorghe Nichita, punea ca
garantie, pentru buna derulare a contractului de asociere cu Veolia/Dalkia,
zeci de terenuri si cladiri –garantii patrimoniale pentru creditele pe care, la
acea vreme, Veolia se angaja a le accesa pentru buna functionare a termoficarii.
Se
pregateste, acum, Veolia sa execute garantiile – printre care se numara si
celebra „piramida a lui Dubet”? Data fiind secretomania ce caracterizeaza
firma, este chiar posibil sa asistam nu doar la vânzarea peste noapte a unor terenuri
din cele circa 80 de hectare (la atât se ridica, cumulat, terenurile puse
garantie de municipalitate – cu o valoare de piata de aproximativ 120 milioane
de lei), ci si sa vedem cum Veolia devine si operator de incinerator deseuri.
Cu atât mai mult cu cât situatia firmei este dezastruoasa – însa un dezastru cu
accente penale.
Dezastru de sute de milioane
Singurul
an în care Veolia/Dalkia a
obtinut profit este 2012: 2,58 milioane lei,
profit brut. În 2013, pierderile au fost de 12,7 milioane lei; în 2014, de
12,19 milioane, iar în 2015 pierderile cresc usor – 12,7 milioane lei. Pierderi
relativ constante, pe fondul diminuarii constante a cifrei de afaceri – fapt ce
denota ca festivismul gaunos afisat de termoficantii francezi nu e acoperit de
realitate: valul de debransari continua si lasa firma de termoficare fara
clienti pe care sa-i jefuiasca legal.
La
toate acestea, se adauga celebra redeventa, de la plata careia firma a fost
scutita timp de 5 ani – însa, în 2017, Veolia va trebui achite finalmente cele
0,3 la suta dincifra de afaceri, inclusiv cea din anii anteriori.
Pâna acum, pentru 2012-2015, însumat, redeventa a ajuns deja la 986.000 lei.
Pentru o firma aflata în pierderi deja comparabile cu ale CET SA, greu de
crezut ca primaria va vedea vreun ban. În plus, în
2016, Veolia Iasi trebuie sa returneze statului circa 6,8 milioane lei –
reprezentând supracompensarea, în 2015, a productiei de energie electrica si
termica.
Golanie uriasa cu gigacalorii
Prima
mare golanie apare chiar inainte de înfiintarea legala a firmei Dalkia Iasi SA:
pe 6 iulie 2012, primarul Nichita dadea în administrare, ca sef al
municipalitatii, toate bunurile si tot patrimoniul CET SA unei firme... care NU
EXISTA la data semnarii contractului – respectiv catre Dalkia Termo SA Iasi SA;
firma a fost înfiintata cu peste o luna mai târziu, respectiv pe 14 august 2012!
În
2013, CET II Iasi, admnistrata de Dalkia/Veolia obtinea autorizatiile de mediu
pentru producerea energiei electrice si termice în cogenerare; astfel ca CET II
Iasi, ca si Dalkia, intra în schema ajutorului de stat menit a ajuta fostele
CET-uri si producatorii sa treaca la cogenerare. În 2015, pe tot anul, Veolia
Iasi SA obtinefonduri importante
din acest ajutor de stat si intra pe schema de acordare a bonusurilor.
Ce înseamna bonus si supracompensare?
Producatorii
de energie electrica si termica în cogenerare primesc lunar,
pentru fiecare unitate de energie electrica (exprimata în MWh), produsa în
cogenerare de înalta eficienta si livrata în retelele electrice ale Sistemului
Energetic National, o suma de bani denumita “bonus” - diferenta dintre costurile
si veniturile realizate în obtinerea respectiv vânzarea energiei electrice si
termice.
La
evaluarea costurilor de producere rata rentabilitatii maxim admisa este de 9 la
suta. ANRE verifica anual daca din acordarea bonusului producatorii de energie
înregistreaza o "supracompensare" a activitatii de producere în
cogenerare, "supracompensarea" fiind definita drept cuantumul valoric
al ajutorului acordat ce depaseste suma necesara acoperirii TOTALE a costurilor
aferente desfasurarii activitatii de producere a energiei electrice si termice
în cogenerare, inclusiv a ratei rentabilitatii de 9%, determinat cu luarea în
considerare a veniturilor rezultate din vânzarea energiei electrice si termice
produse în cogenerare.
Ajutoarele
care duc la supracompensarea activitatii producatorilor se returneaza.
Ca
atare, pe scurt: Bonus este diferenta dintre pretul de productie si cel de
vanzare a TUTUROR energiilor (electrica si termica) produse în cogenerare si
vândute pe piete specifice.
Supracompensarea
reprezinta sumele ce trec de acoperirea TUTUROR costurilor de productie în
cogenerare a energiei termice si electrice.
În
2016, ANRE descopera ca Veolia Energie Iasi SA a primit, în 2015,supracompensari de 6,8 milioane de lei – sume
ce vor trebui returnate statului. Per total, de la stat, ca bonusuri, Veolia
Energie Iasi SA a primit 30.102.400 lei – sume care au acoperit, practic,
diferentele dintre preturile obtinute la vânzarea produselor (MWh – energie
electrica, si GigaCalorii – pentru energie termica) si
costurile de productie.
Ca
atare, odata productia vânduta (deci cu sume încasate sau încasabile) si cu
diferetele de cost acoperite si de asemenea platite, Veolia Energie Iasi SA ar
fi trebuit sa fie pe profit, si nicidecum în pierdere.
Concluzia?
Faptul ca Veolia este în pierdere arata ca fie sunt desfasurate activitati
consumatoare de fonduri, fara corespondent în preturi (deci devoratoare de
profit), fie Veolia Energie Iasi vinde energie care nu este produsa în cogenerare.
Fonduri europene facute scrum
În
2010, CET devenea tinta unui ambitios program de investitii pentru modernizare:Primaria Iasi obtinea 61 de milioane de euro, fonduri europene, pentru investitii în cazanele de la CET, în
infrastructura anexa si în sistemul de distributie – practic, investitii în
reducerea noxelor emise si modernizare. Termen – 5 ani.
În
2016, Primaria descopera ca investitiile nu au fost finalizate – în ciuda
fondurilor consistente – si aloca alte alte 5,8 milioane lei pentru finalizarea
lucrarilor proiectului „Reabilitarea sistemului de termoficare, în vederea
conformarii cu standardele de mediu si eficienta energetica”. Termenul de
finalizare a lucrarilor din proiect – 30 iunie 2016.
Evident,
lucrarile nu au fost finalizate; în martie 2016, Veolia scoate la licitatie noi
lucrari de modernizare la turbina 1 tip DSL50, de la CET II Holboca. Motiv: o
noua configuratie tehnologica a sistemelor astfel încât Veolia Energie Iasi SA
sa poata fi declarat „furnizor de servicii de sistem tehnologic”. Termen – 1
an.
Concluzia? Cei care au facut lucrari de modernizare ale cazanelor de la CET au lucrat dezastruos, lucru confirmat de un raportul Green Peace
Iata
ce se spune despre CET II Holboca, operata de Veolia Energie Iasi, centrala la
care de 5 ani, cu ajutorul fondurilor europene, s-a lucrat pentru modernizare,
reducerea emisiilor de dioxid de carbon si sulf, a noxelor si a pulberilor:
„CET II a obtinut derogare pentru dioxid de sulf si noxe (de la limitele admise prin lege, n.r.). Pentru trimestrul IV 2015, termocentrala a raportat depasiri la emisiile de dioxid de sulf la cos si de asemenea la emisiile masice anuale de oxizi de azot (noxe). Pentru aceste emisii a fost acordata o derogare conform Planului National de Tranzitie, ramânând valabile limitele de emisie reglementate prin autorizatia integrata de mediu. Pentru pulberi trebuie sa respecte limitele prevazute de Legea 278/2013, Anexa V, partea 1. Conform rapoartelor de monitorizare comunicate pentru trimestrul I 2016 aceste limite sunt depasite la oxizi de sulf (473 fata de 400 mg/mcl limita maxima)”.
Concluzia
este neta: „din 11 termocentrale (din Romania
CET
a fost devalizata, ani la rând, sub guvernarea Nichita, într-un stil fabulos.
Exemplu: în 2008, în plina vrie financiara, CET SA Iasi scotea la licitatie
aiuritorul contract denumit „Reparatie Nivel 3 cazan 420 t/h pe lignit, partea
metalica, etansare arzatoare praf carbune cazan nr. 5”, al carui obiect era...
„promovarea activitatilor de informare si publicitate rezervate evenimentelor
sportive desfasurate pe plan local”! Tradus liber, pentru 172.000 de lei, CET
Iasi îsi facea reclama, cu bannere, pe stadionul Copou.
Dupa
venirea francezilor de la Dalkia/Veolia, lucrurile au continuat cam în aceeasi
maniera. În 2011, CET îsi schimba pompele de transport din CET 1 si CET 2, pe
8,27 milioane de lei, cu ajutorul firmei ROMIB SA Tunari – firma cunoscuta ca
distribuitor de pistoale de vopsit sau pentru vânzarea de articole „casa si
gradina”.
Însa
adevaratele tunuri au iesit la iveala ceva mai târziu, si arata motivul real
pentru care municipalitatea lui Nichita a pus la dispozitia Dalkia, ca garantie, câteva hectare si
zeci de cladiri: împrumuturile garantate de Dalkia Termo Iasi si firma-mama
Dalkia Romania
Cine
e C-Gaz & Energy? O firma de
snapani, majoritatea cu conexiuni în afacerile cu gaz si energie, ale caror
legaturi trec prin politica si ajung la serviciile secrete; ultima isprava
cunoscuta a celor de la C-Gaz & Energy este o „gaura” de 9 milioane de euro
facuta cadou celor de la CET Bacau – care a intrat de altfel în insolventa.
Asemanarile cu Iasul sunt izbitoare...
Veolia Energie Iasi SA: firma ce face parte dintr-un conglomerat cu pretentii. Produce gigacalorii, subventionate de municipalitate, si cumparate de un pret colosal de mare; recent, unul dintre auditorii energetici afirma ca pretul real al gigacaloriei prin cogenerare ar trebui sa fie de 5-10 ori mai mic. Productia de electricitate, vânduta în Sistemul Energetic National, este, la rândul ei, subventionata – si firma primeste zeci de milioane de la stat. Cu toate acestea, înregistreaza pierderi. Mai mult, Veolia cumpara carbuni în cantitati ce depasesc de 2-3 ori necesarul de încalzire.
Asemanarile cu Iasul sunt izbitoare...
Veolia Energie Iasi SA: firma ce face parte dintr-un conglomerat cu pretentii. Produce gigacalorii, subventionate de municipalitate, si cumparate de un pret colosal de mare; recent, unul dintre auditorii energetici afirma ca pretul real al gigacaloriei prin cogenerare ar trebui sa fie de 5-10 ori mai mic. Productia de electricitate, vânduta în Sistemul Energetic National, este, la rândul ei, subventionata – si firma primeste zeci de milioane de la stat. Cu toate acestea, înregistreaza pierderi. Mai mult, Veolia cumpara carbuni în cantitati ce depasesc de 2-3 ori necesarul de încalzire.
În
acelasi timp, firma-mama este cercetata penal pentru umflarea artificiala a
pretului apei în Bucuresti, iar firma fiica nazuieste la activitati de
„dezvoltare imobiliara”. Practic, Veolia se pregateste sa execute
municipalitatea de garantiile imobiliare, pe care apoi sa le fructifice pe
piata libera. Si uite asa, iesenii vor iesi din nou pagubiti dintr-o mega
afacere imobiliara, care ar trebui anchetata de procurorii DNA. Vom reveni!
